În zilele de 2 – 6 septembrie 2024, în Serbia, la Belgrad, a avut loc al 18-lea Congres Internațional de Arheologie Creștină (CIAC XVIII), organizat de Institutul de Arheologie din Belgrad, în cooperare cu principalele instituții de protecție, cultură și educație din Republica Serbia. Președintele comitetului național a fost Dr. Vujadin Ivanišević, iar responsabili pentru buna organizare a evenimentelor au fost Dr. Gabriele Casriglia și prof. Chiara Cecalupo.
Tematica acestui congres a fost axată pe domeniul arheologiei creștine timpurii și al antichității târzii, conform tradiției din 1894. Lucrările și alocuțiunile prezentate au adus o contribuție importantă la prezentarea și promovarea moștenirii culturale creștine. Au urmat expoziții tematice la Muzeul Național din Belgrad și la muzeele regionale, publicarea unei monografii și organizarea de excursii pentru vizitatea unor situri din antichitatea târzie.
Congresul a contribuit la promovarea moștenirii creștine în Serbia, a monumentelor creștine timpurii, a arătat lumii mărturii ale martiriului pe aceste meleaguri și a evidențiat opere de artă.
Participanții la congres au putut participa și la un tur ghidat al catedralei Sf Sava din Belgrad.
Cei care au reînviat interesul pentru catacombele Romei au fost mai întâi arheologul maltez Antonio Bosio (1575-1639) și mai târziu, după 1800, savantul arheolog Monseniorul Giovanni Battista de Rossi (1822-1894), cel care a cercetat în amănunt catacombele Romei și în baza acestor cercetări a publicat, în 1877, lucrarea La Roma sotterranea, redând lumii adevărata istorie a primelor morminte creștine de sub capitala Imperiului Roman.
În 1820, la Split, Croația, Francesco Carrara înființează Muzeul de Arheologie, iar în 1846 încep săpăturile la Salona. În anul 1852, Papa Pius al IX-lea a fondat „Comisia de Arheologie Sacră”, după care a luat ființă Institutul Pontifical de Arheologie Creștină.
La 2 febr. 1872 Academia Pontificală din Roma, în colaborare cu Congregația pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, înființează Collegium Cultorum Martyrum cu scopul de a promova cultul Sfinților Mucenici și de a spori și aprofunda istoria exactă a Martorilor Credinței și a monumentelor legate de aceștia, încă din primele secole ale creștinismului. În acest scop, organizează comemorări în vechile cimitire creștine și în alte locuri sacre, cu slujbe religioase și conferințe arheologice.
La Split și Salona, arheologii care s-au ocupat de descoperirea mormintelor, bisericilor și relicvelor creștine au fost: Lanza, Carrara, Glevnic și Monseniorul Frane Bulić, care a fost și directorul Muzeului de Arheologie din Split și inițiatorul, în anul 1984, august 20-24, al primului Congres de Arheologie creștină. În anul 1900, evenimentul s-a repetat la Roma. În anul 1925, Papa Pius al XI-lea a înființat Institutul de Arheologie Creștină, cu scopul de a impulsiona studiile asupra acestui domeniu extrem de vast și atât de puțin cercetat și tot atunci a fost înființat PIAC – „Comitetul Permanent de Promovare” al acestor congrese, pentru a asigura repetarea lor, din cinci în cinci ani, la un nivel științific și de a sprijini comitetul local, responsabil de pregătire și organizare. Rectorul PIAC este și Președintele Congresului, iar Secretarul PIAC este Secretarul General al Congresului – cu specificația că PIAC nu se ocupă și de finanțarea acestui eveniment.
Inițial s-a propus ca aceste congrese să se repete în fiecare an în alt oraș. Dar din diferite cauze, la un secol distanță, după ce s-a mutat în mai multe locații, inclusiv Roma, al 13-lea congres a fost tot la Split, al 17-lea a avut loc abia în 2018, în Țările de Jos, iar al 18-lea a fost la Belgrad în 2-6 septembrie 2024.
Încă din 1894, scopul principal al acestor întâlniri a fost de a oferi arheologilor care se ocupă de creștinismul timpuriu și antichitatea târzie un forum pentru a-și putea împărtăși ultimele descoperiri și de a reflecta asupra lor.
Până în prezent, Congresele Internaționale de Archeologie Creștină au avut următoarele locații:
I – Croația, Spalato-Salona 20-24 august 1894;
II – Italia, Roma 17-25 aprile 1900;
III – Italia, Ravenna 25-30 septembrie 1932;
IV – Roma 16-22 octombrie 1938;
V – Franța, Aix-en- Provence 13-19 septembrie 1954;
VI –Italia, Ravenna 23-30 septembrie 1962;
VII – Germania, Trier 5 -11 septembrie 1965;
VIII – Spania, Barcellona 5-11 ottobre 1969;
IX – Italia, Roma 21-27 septembrie 1975;
X – Grecia, Thessalonic 28 septembrie – 4 octombrie 1980;
XI – Franța, Lyon, Viennne (regiunea Ron-Alpi), Grenoble, Geneva, Elveția și
Aosta/ Augusta Paetoria, Italia 21-28 septembrie 1986;
XII – Germania, Bonn 22-28 septembrie 1991;
XIII – Croația, Split – Poreč 25 septembrie – 1 octombrie 1994 (acum se
publică lucrarea informativă „Salona Christiana”, sub îngrijirea lui Emilio Marin);
XIV – Austria, Viena 19-26 septembrie 1999;
XV – Spania, Toledo 8-12 septembrie 2008;
XVI – Italia, Roma 22-28 septembrie 2013;
XVII – Olanda, Utrecht-Nimega 2-6 iulie 2018.
Primul Congres Internațional de Arheologie Creștină de la Split-Salona a fost planificat în 1893, dar din cauza epidemiei de holeră, s-a amânat cu un an. Ideea congresului a venit de la directorul Muzeului de Arheologie din Split/Spalato, care se ocupa de colecțiile de arheologie creștină, Monseniorul Frane Bulić, acest „De Rossi al Damației”, cum a fost numit, împreună cu nepotul său, preotul profesor D. Luka Jelic din Zara. Președinția congresului a fost asigurată de Anton de Waal din Roma, ajutat de Nicholaus Müller din Berlin, Wilhelm Neuman din Viena, Orazzio Marucchi din Roma și Luka Jelik din Zara, Croația.
Anton de Waal – prim rector al colegiului Campo Santo Teutonico de la Roma – a vizitat Dalmația în 1982, Muzeul arheologic din Split și cimitirul Manastirine al martirilor creștini de la Salona și a spus despre Bulić: „De Rossi la el acasă! În afară de Roma, cu catacombele ei, nu există în lume un loc care să poată concura cu acesta”.
Iar la congresul din 1894, a insistat:
„Congresul nu trebuie să fie doar un foc de artificii, ci să se desfășoare cu efect de durată! Perpetuarea congreselor de acest gen este necesară pentru a promova studii, cercetări și săpături și a conserva monumentele, de a dezvolta solidaritatea între oamenii de știință și a trezi interesul publicului și al autorităților civile și bisericești pentru progresul arhelogiei creștine.”
Cu aceată ocazie, Frane Bulić, L. Jelić și S. Rutar au publicat Guida di Spalato i Salona, cu hărți, planuri și planșe, o minuțioasă lucrare de informare asupra zonei de cercetare sub toate aspectele ei.
La cel de-al 17-lea Congres Internațional de Arheologie Creștină, care a avut loc în Țările de Jos (2 – 6 iulie 2018) găzduit de Universitatea Utrecht și Universitatea Radboud din Nijmegen, tema a fost: Frontiere. Transformarea și creșterea Imperiului Roman între centru și periferie – locul conferinței fiind ales chiar în limes-ul Imperiului Roman. S-a pus accent pe tema granițelor și pe arta, arheologia și epigrafia zonelor de graniță a lumii romane de mai târziu, inclusiv în provinciile europene, nord-africane și din Orientul Apropiat, până în secolul al VII-lea d.Hr. O sesiune publică specială a fost concentrată pe distrugerea continuă a moștenirii culturale a creștinismului în Orientul Apropiat. Cu acest prilej au fost organizate mai multe excursii la situri arheologice și muzee.
De-a lungul anilor, congresul a beneficiat de participarea multor savanți din întreaga lume, inclusiv din ţări comuniste.
Așteptăm publicarea lucrărilor de după congres, în seria Studi di Antichità Cristiana de care se va ocupa Comitetul Permanent de Promovare al CIAC-urilor (PIAC).
Aceste manifestări dau prestigiu domeniului arheologic sacru de pretutindeni și ar merita să fe organizate și de țările creștin-ortodoxe, având în vedere numeroasele vestigii arheologice din Răsăritul creștin ce așteaptă o recunoaștere națională și internațională pentru a fi puse în valoare.
Surse folosite:
- Dr. L. Jelić, Mons. Dir. Fr. Bulić, prof. S. Rutar, Guida di Spalato e Salona, Stabilimento tipografico di S. Artale, Zara, 1894. Disponibil pe: https://archive.org/details/GuidaDiSpalatoSalona
- Al XVIII-lea Congres Internațional de Arheologie Creștină. Creștinismul timpuriu între practica liturgică și viața de zi cu zi, Belgrad 2-6 septembrie 2024. Pe: https://www.18ciac.com/.
- Scrisoarea Papei Ioan Paul al II-lea către Arhiepiscopul Antonio Juric de Spalatensi-Macarscensi, la al XIII-lea Congres de Arheologie Creștină de la Split Porec, 1994. Vezi Epistula data Archiepiscopo Antonio Jurić, occasione XIII Congressus Internationalis de Archaeologia Christiana, die 21 m. Septembris a. 1994, Ioannes Paulus PP.II | Ioannes Paulus II).
