Articole de Ovidiu Cristian Nedu

  1. Prima pagină
  2. Ovidiu Cristian Nedu

Atei și credincioși, laolaltă în „norul necunoașterii” / Ovidiu Cristian Nedu

Cea mai la îndemână distincție care trasează limita dintre un ateu sau un agnostic, pe de o parte, și un credincios, de cealaltă parte, pare a fi aceea că, spre deosebire de ateu, credinciosul ar avea de-a face în viața sa cu un „Dumnezeu”. De altfel, credincioșii se auto-definesc cu multă vehemență drept oameni care…

„Spiritualitatea” mecanicizată. Omul ca mecanism determinist și „sensul” derulării vieții umane / Ovidiu Nedu

ORGOLIOASA DAR PROBLEMATICA ANTROPOLOGIE A LIBERULUI ARBITRU   I.1. Antropologia liberului arbitru și elevarea omului mai presus de natural I.2. Amploarea subminării regularității cauzale. Cine ar deține liber arbitru? I.3. Scientizarea progresivă a comportamentului socio-uman și marginalizarea continuă a liberului arbitru I.4. Minimalizarea importanței liberului arbitru prin „exilarea” sa în zonele periferice ale deciziei umane…

„Banalizarea” umanului. Omul ca set de experiențe și menirea „religioasă” a unui set de experiențe / Ovidiu Nedu

Spiritualitatea personalistă tradițională și alternativa la aceasta Cel puțin în lumea occidentală, spiritualitatea tradițională a fost una de tip personalist, ce viza „salvarea” individului uman, ridicarea persoanei la o condiție superioară celei terestre. În marea lor varietate, construcțiile religioase tradiționale aveau totuși ca element comun faptul că erau focalizate asupra individualității umane, asupra persoanei. Presupoziția…

Perspective pentru elaborarea unei spiritualități naturalist-imanentiste / Ovidiu Nedu

Religia/Spiritualitatea și căutarea unui sens supra-uman   Ca experiență umană, spiritualitatea, religiozitatea are drept caracteristică comună tuturor formelor variate pe care le îmbrățișează tendința de a căuta un sens al vieții superior umanului, fie că acesta este de găsit în racordarea omului la un plan transcendent sau „celest” fie că însemnătatea supra-umană este obținută prin…

Ființa umană ca serie de experiențe. Perspective non-substanțiale asupra condiției umane în budhismul Mahāyāna, Advaita Vedānta și teologia procesului / de Ovidiu Nedu

Ontologizarea speculativă a experienței personale   Prelucrând într-o manieră speculativ-filosofică cel mai primar instinct uman și anume cel al auto-conservării, al supraviețuirii, numeroase sisteme de gândire, mai ales cu tentă religioasă, au „ontologizat” persoana umană, considerând-o drept o „substanță” aparte, ce se individualizează într-o manieră categorică la nivelul vast al Universului. O chestiune biologic-comportamentală și…

Un model soteriologic creștin-umanist, în teologia lui Fr. Schleiermacher. Mântuirea ca restaurare a deschiderii către universal a naturii umane / Ovidiu Nedu

Friedrich Schleiermacher (1768-1834), părintele teologiei creștine liberale, propune un sistem teologic naturalist, panenteist, în care realitatea ultimă nu mai este constituită din transcendență, ci din Întreg, din Totalitatea organică a Universului, la care orice entitate finită este racordată. Spiritualitatea reprezintă tocmai acea experiență umană în care individul simte, trăiește dependența sa absolută față de Totalitate.…

Doctrinele Creaţiei şi Providenţei ca deghizări teologice ale ideii ordinii naturale, la Fr. Schleiermacher / Ovidiu Nedu

Sistemul teologic liberal elaborat de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) este caracterizat de o tendinţă de descindere către imanenţă, de a conferi imanenţei valenţele divin-spirituale pe care teologia tradiţională i le atribuia Dumnezeului transcendent. Divinitatea devine Universul ca organism unitar; această perspectivă a necesitat reinterpretarea multor teme teologice, ţinându-se cont de noua accepţiune a „divinităţii”.   Creaţia…

O perspectivă non-teistă asupra divinului în creştinismul post-iluminist. Teologia naturalist-panenteistă a lui Fr. Schleiermacher / Ovidiu Nedu

Friedrich Schleiermacher (1768-1834) este cel dintâi teolog care răspunde provocărilor perspectivei scientiste asupra lumii lansate de Iluminism şi, drept urmare, încearcă să reformuleze credinţa creştină în noul context ideologic. Rezultatul este inaugurarea unei noi linii de gândire, iniţial în teologia protestantă şi, mai apoi, şi în cea catolică, cunoscută drept „teologia liberală”. Curentul este caracterizat…
Meniu