Filosofie

Filosofie

  1. Prima pagină
  2. Filosofie

Limbaj, comunicare şi raţionalitate comunicaţională – dimensiuni fondatoare ale umanului / Acsinte Dobre

Între experienţele fondatoare ale umanului în lumea contemporană, ce stimulează gândirea filosofică fecundă, amintim marea diversitate a experienţelor lumii trăite, apoi a construcţiilor ştiinţifice, tehnice, politico-economice, a creaţiilor artistice. Comunicarea – constrângător prezentă în astfel de demersuri definitorii – nu este doar o altă experienţă fondatoare, ci un fel de matrice (cu origini şi în…

Gândire critică și manipulare rațională – curs online / Andrei Velea

Pandemia și izolarea au aprins și mai mult apetitul pentru internet. Multe activități cotidiene, de muncă, de socializare, s-au mutat în sfera virtuală. Chiar mă uitam pe o statistică și spunea că, în ceea ce privește digitalizarea, în cele 2-3 luni de carantină din România s-au făcut progrese cât în 2-3 ani normali. Într-un fel,…

Edificarea subiectului uman și calea, deschisă la infinit, a adevărului * / Acsinte Dobre

Cunoscuta caracterizare a adevărului, prin așa-zisa teorie a corespondenței și adecvării, inițiată încă de Aristotel, supraestima rolul lumii extra- conceptuale, al obiectelor exterioare, ca dat primordial, ce se impuneau, ca atare, subiectului. În filosofia modernă, mai ales în cea kantiană și post-kantiană – predominant spiritualistă – afirmarea puternică a spiritului activ, a eu-lui de tip…

Metafora şi gândirea ştiinţifică înnoitoare / Acsinte Dobre

Dimensiunea metaforică în comunicarea interumană (dimensiune ce scapă, de regulă, computerului – translator dintr-o limbă în alta) se constituie ca o primăvară a limbajului, nu numai în beletristică, ci şi în ştiinţă. Într-o exprimare memorabilă ce marchează deschiderea discursului ştiinţific către bogăţia şi vitalitatea metaforelor, C. Noica arăta că „e prea multă neutralitate şi indiferenţă…

Restaurarea valorilor în momentele critice ale existenței / Liviu Cocei

Spre finele secolului al XIX-lea, prinde contur o disciplină filosofică orientată către studiul sistematic al valorilor, mai ales prin contribuțiile neokantienilor Școlii de la Baden, sub denumirea generică de axiologie, deși au existat gânditori care au propus și alți termeni: axionomie (J.M. Baldwin), timologie (J.G. Kreibing). Dincolo de delimitările conceptuale și încadrările teoretice, axiologia are…

Nebuloasa revendicărilor cognitive umane și frontiera dinamică a cunoașterii. Statutul epistemic al astrologiei și implicațiile sale cosmologic-antropologice / Ovidiu Nedu

I.CARACTERUL DESCHIS, NON-DOGMATIC AL PERSPECTIVEI RAȚIONAL-SCIENTISTE ASUPRA UNIVERSULUI I.1.Raționalitatea lumii și caracterul „deschis” al scientismului I.2.Științele incipiente și corelațiile empirice I.3.Nebuloasa pretențiilor cognitive umane I.4.Desprinderea unor științe din zona „religiosului” II.ASTROLOGIA: FUNCȚIONAREA SINCRONICĂ A MECANISMULUI UMAN ȘI A MECANISMULUI COSMIC II.1.Presupozițiile astrologiei: umanitatea ca sistem și funcționarea sa în sincron cu anumite sisteme cosmice II.2.Legiferarea/reglementarea…

Atei și credincioși, laolaltă în „norul necunoașterii” / Ovidiu Cristian Nedu

Cea mai la îndemână distincție care trasează limita dintre un ateu sau un agnostic, pe de o parte, și un credincios, de cealaltă parte, pare a fi aceea că, spre deosebire de ateu, credinciosul ar avea de-a face în viața sa cu un „Dumnezeu”. De altfel, credincioșii se auto-definesc cu multă vehemență drept oameni care…

Știința și credința în perioada unui presant și (uneori) neresponsabil secol al XXI-lea / Acsinte Dobre

Etapa contemporană a tehnoștiinței marchează cu putere contrastul cu proiectul logoteoretic exprimat prin știința antică (mai ales din Grecia). Ea este în opoziție și cu viziunea modernă a științei, impregnată oarecum de dualismul filosofic cartezian; se continua, astfel, a asimila cunoașterea științifică cu un demers fundamental și aproape exclusiv teoretic, independent de acțiunile socio-umane, de…

„Spiritualitatea” mecanicizată. Omul ca mecanism determinist și „sensul” derulării vieții umane / Ovidiu Nedu

ORGOLIOASA DAR PROBLEMATICA ANTROPOLOGIE A LIBERULUI ARBITRU   I.1. Antropologia liberului arbitru și elevarea omului mai presus de natural I.2. Amploarea subminării regularității cauzale. Cine ar deține liber arbitru? I.3. Scientizarea progresivă a comportamentului socio-uman și marginalizarea continuă a liberului arbitru I.4. Minimalizarea importanței liberului arbitru prin „exilarea” sa în zonele periferice ale deciziei umane…

Paradoxul daimon-ului socratic / Ciprian Voloc

Dintre locurile comune ale filosofiei există unul care, fără a fi motiv, problemă, temă sau orice altceva esențial discursului filosofic, a marcat istoria filosofiei dar, deopotrivă, nu a fost asumat, preluat, dezvoltat de nici un gânditor și de nici o școală filosofică ulterioară: daimon-ul lui Socrate. Paradoxul acesta este, se pare, alimentat de un context…
Meniu