Filosofie

Filosofie

  1. Prima pagină
  2. Filosofie

Știința și credința în perioada unui presant și (uneori) neresponsabil secol al XXI-lea / Acsinte Dobre

Etapa contemporană a tehnoștiinței marchează cu putere contrastul cu proiectul logoteoretic exprimat prin știința antică (mai ales din Grecia). Ea este în opoziție și cu viziunea modernă a științei, impregnată oarecum de dualismul filosofic cartezian; se continua, astfel, a asimila cunoașterea științifică cu un demers fundamental și aproape exclusiv teoretic, independent de acțiunile socio-umane, de…

„Spiritualitatea” mecanicizată. Omul ca mecanism determinist și „sensul” derulării vieții umane / Ovidiu Nedu

ORGOLIOASA DAR PROBLEMATICA ANTROPOLOGIE A LIBERULUI ARBITRU   I.1. Antropologia liberului arbitru și elevarea omului mai presus de natural I.2. Amploarea subminării regularității cauzale. Cine ar deține liber arbitru? I.3. Scientizarea progresivă a comportamentului socio-uman și marginalizarea continuă a liberului arbitru I.4. Minimalizarea importanței liberului arbitru prin „exilarea” sa în zonele periferice ale deciziei umane…

Paradoxul daimon-ului socratic / Ciprian Voloc

Dintre locurile comune ale filosofiei există unul care, fără a fi motiv, problemă, temă sau orice altceva esențial discursului filosofic, a marcat istoria filosofiei dar, deopotrivă, nu a fost asumat, preluat, dezvoltat de nici un gânditor și de nici o școală filosofică ulterioară: daimon-ul lui Socrate. Paradoxul acesta este, se pare, alimentat de un context…

Eul între contrarii metafizice / Iulian Grigoriu

Subiect al unei conferințe la Facultatea de Filosofie din Galați, în primăvara lui 2017, face parte dintr-un studiu mai larg asupra Eului, publicat aici în limba română   Introducere Termenii avuți în vedere aici: Eul, Dumnezeu, divinitatea, nemurirea, adevărul, viața, rațiunea etc. sunt cei din limbajul natural, dar au potențial filosofic. (Prin nemurire de pildă, înțeleg…

Socrate și spiritul decadent al moralei în viziunea lui Friedrich Nietzsche / Bogdan George Silion

Stilul literar nu face des casă bună cu filosofia. Istoria filosofiei este plină de poticneli stilistice, de fraze greoaie, de complicații ideatice. Ceea ce lipsește gândului liber al filosofului este frumusețea cuvântului. Rareori te entuziasmezi atunci când citești o carte de filosofie. Poate doar Augustin, Rousseau, marii eseiști sau misticii să adauge un plus de…

„Banalizarea” umanului. Omul ca set de experiențe și menirea „religioasă” a unui set de experiențe / Ovidiu Nedu

Spiritualitatea personalistă tradițională și alternativa la aceasta Cel puțin în lumea occidentală, spiritualitatea tradițională a fost una de tip personalist, ce viza „salvarea” individului uman, ridicarea persoanei la o condiție superioară celei terestre. În marea lor varietate, construcțiile religioase tradiționale aveau totuși ca element comun faptul că erau focalizate asupra individualității umane, asupra persoanei. Presupoziția…

O posibilă matematizare a fizicii, la Proclus / Elena Petreșteanu

În modelul dialectic al lui Proclus, matematica are rolul de mediator între Nous și lumea fizică, același rol jucându-l imaginația, înțelegerea și sufletul. Obiectele matematicii, ca și științele,sunt dispuse analogic pe treptele ființei, cele de sus controlând, determinând sau definind pe cele de jos. Astfel, principiul geometric al lumii fizice ar fi punctul, Proclus afirmând…

Integrarea contrariilor la Eliade și Jung – o analiză comparativă / Bogdan George Silion

    uniunea conflictelor în psihic poartă numele de „proces de individuaţie”, în urma căruia psihicul îşi „găseşte” centrul său „unificat”             Scopul alchimistului este să reconcilieze spiritul cu materia             Interpretând confruntarea creştinului cu „umbra” sa în termeni psihologici, se descoperă teama secretă că…
Meniu