Filosofie - argolit.ro

Când Eliade „yoghinul” se întîlnește cu Heraclit „Obscurul”…

7 iul. la 21:58

În 1927 Eliade scria un eseu în care avansa ipoteza influenţei orfismului asupra filosofiei lui Heraclit. Citindu-l pe profesorul italian Vittorio Macchioro, viitorul savant român a fost atras de una…

Paradoxuri ale minciunii şi ale adevărului sau ale referinţei la sine

1 iul. la 18:35

Notă: Când fiică-mea era în clasa a noua la „Vasile Alecsandri”, i-am făcut un referat la Logică, cu sentimentul că scriu o poveste pentru copii. Profesorul de acolo era socotit…

Consciousness as Ātman

27 feb. la 10:06

Consciousness is defined in two ways. Primarily, the word can be used synonymously with the mind, as evidenced by the neuroscientist Sam Harris when he writes, “Psychedelics are a uniquely…

Coincidentia oppositorum în lucrările lui Mircea Eliade

27 feb. la 10:02

Aşa cum am scris detaliat în lucrarea Mircea Eliade și misterul totalității[1], coincidentia oppositorum este simbolul central al gândirii savantului român, profesor de istoria religiilor, cel care a reprezentat și…

Cioran – clipa 111

27 feb. la 9:50

În anul tocmai trecut, unele reviste s-au motivat cu cei 110 ani de la naşterea lui Cioran, probabil că există şcoli sau instituţii de cultură care îi poartă numele, nu…

Despre libertatea cinică

26 feb. la 18:32

Pentru găsi un discurs despre libertate, în cadrul curentului cinic, trebuie să urcăm până în epoca Romei imperiale, atunci când cinismul renaște ca un curent în sânul stoicismului. Găsim unele…

Consonantism vs. Sexualism

14 nov. 2021

Psihologia consonantistă (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,1982, traducere din limba franceză de Paul Iacob), apare la Lugoj în 1938-1939, în două volume, difuzată la Paris). Mi-a fost carte de căpătâi în…

Note despre fericire și libertate, plecând de la simțul comun

14 nov. 2021

Simțul comun leagă fericirea de satisfacerea calitativă, cantitativă și „protensivă”[1], adică durabilă, a dorințelor și libertatea de posibilitatea de a face tot ce vrei, când vrei și cum vrei. Fericirea…

Pentru cine a creat Dumnezeu lumea?

14 nov. 2021

La teologii medievali Ioan Petru Culianu crede că principiul antropic poate primi trei variante. Conform celei dintâi, lumea a fost creată pentru om şi omul pentru lume (e varianta biblică, acceptată şi de conciliul…

Un personaj filosofic de viitor: Idiotul

20 iul. 2021

În Qu’est-ce que la philosophie? (Paris: Éditios de Minuit, 1991, pp. 60-70), Gilles Deleuze şi Félix Guattari caracterizează personajul conceptual în chipul următor. El este o invenţie a filosofului, un individ…

FilosofiX

18 iul. 2021

Dacă ai o idee fixă, nu înseamnă că ești filosof. Chiar dacă ai ideea fixă de a fi filosof. Nici invers, nu e musai ca orice filosof să aibă o…

Ecouri filosofico-etice ale dezvoltării ştiinţifico-tehnice accelerate

17 iul. 2021

Gândirea umană a parcurs mai multe etape în raportarea reflexivă, adesea utopică, la propria sa geneză, la propria condiţie, etape marcate prin mari eforturi, prin suferinţe, dar şi prin elanuri…

Georgios Gemistos alias Plethon sau unul din planurile de rezervă ale Celui de Sus

11 apr. 2021

Figura insolită a acestui grec este prezentată cu aplomb de regizor de către P. P. Negulescu, care îl surprinde ca într-un basorelief antic, atunci cînd apare la Florenţa în anul…

O reconstrucție a creștinismului pe temeiuri umaniste, în teologia lui Fr. Schleiermacher

2 apr. 2021

Teologia creştină „de jos” Dinamismul şi failibilismul doctrinei creştine Heterodoxia ca principiu al progresului doctrinar Naturalizarea revelaţiei creştine Critica autorităţii revelaţionale Friedrich Scheleirmacher este primul gânditor care încearcă o…

Raţionalitatea şi interpretările relativizante în fundamentele ştiinţei şi în acţiunea socio–umană

28 mart. 2021

Tradiţia filosofico-epistemologică raţionalistă promova, ca temei al explicaţiilor standard în ştiinţe, teza potrivit căreia legile generale, ce guvernează fenomenele universului sunt necesare şi constante, valabile atât pentru natură cât şi…

Raţionalitatea filosofică mediatoare în contextele multiplicării diferenţelor socio-culturale

28 mart. 2021

Într-o lume heracliteană, a schimbărilor rapide, vizând ansamblul raporturilor între indivizi şi între comunităţi umane, căutarea, mai ales prin filosofie ca şi prin reflecţie religioasă, a unor punţi mediatoare şi…

Vătraiul lui Wittgenstein – reverie filosofică

23 nov. 2020

Se spune că Wittgenstein l-a amenințat pe Karl Popper cu vătraiul, atunci când cel din urmă expunea de la catedră concepția sa vizavi de „relație”. Parcă văd scena. Un amfiteatru…

Fețele marxiste ale Noii Stângi

23 nov. 2020

Recent, un intelectual român, cercetător și autor de cărți, se întreba dacă într-adevăr există o definiție circumscrisă termenului de „neo-marxism”, iar dacă există, cui i se aplică și care îi…

Reflecţii socio-istorice despre adevăr şi ştiinţă

22 nov. 2020

(într-un orizont cognitiv moderat-optimist) Chiar dacă poate fi nu doar foarte dificil, ci quasiimposibil să stabilim că o propoziţie este adevărată (fie, ca exemplu, propoziţia: Omul are/sau nu strămoşi în…

Întemeierea umanistă a religiei, la Fr. Schleiermacher

21 nov. 2020

1. Naturalizarea religiei 2. Tendinţele naturale către individualizare şi către reintegrare în universal 3. Pietatea ca experienţă a dependenţei absolute faţă de totalitate 4. Umanismul ca religie fundamentală 5. Responsabilitatea…

Limbaj, comunicare şi raţionalitate comunicaţională – dimensiuni fondatoare ale umanului

28 iun. 2020

Între experienţele fondatoare ale umanului în lumea contemporană, ce stimulează gândirea filosofică fecundă, amintim marea diversitate a experienţelor lumii trăite, apoi a construcţiilor ştiinţifice, tehnice, politico-economice, a creaţiilor artistice. Comunicarea…

Gândire critică și manipulare rațională – curs online

28 iun. 2020

Pandemia și izolarea au aprins și mai mult apetitul pentru internet. Multe activități cotidiene, de muncă, de socializare, s-au mutat în sfera virtuală. Chiar mă uitam pe o statistică și…

Edificarea subiectului uman și calea, deschisă la infinit, a adevărului *

13 apr. 2020

Cunoscuta caracterizare a adevărului, prin așa-zisa teorie a corespondenței și adecvării, inițiată încă de Aristotel, supraestima rolul lumii extra- conceptuale, al obiectelor exterioare, ca dat primordial, ce se impuneau, ca…

Metafora şi gândirea ştiinţifică înnoitoare

13 apr. 2020

Dimensiunea metaforică în comunicarea interumană (dimensiune ce scapă, de regulă, computerului – translator dintr-o limbă în alta) se constituie ca o primăvară a limbajului, nu numai în beletristică, ci şi…

Restaurarea valorilor în momentele critice ale existenței

12 apr. 2020

Spre finele secolului al XIX-lea, prinde contur o disciplină filosofică orientată către studiul sistematic al valorilor, mai ales prin contribuțiile neokantienilor Școlii de la Baden, sub denumirea generică de axiologie,…

Nebuloasa revendicărilor cognitive umane și frontiera dinamică a cunoașterii. Statutul epistemic al astrologiei și implicațiile sale cosmologic-antropologice

11 apr. 2020

I.CARACTERUL DESCHIS, NON-DOGMATIC AL PERSPECTIVEI RAȚIONAL-SCIENTISTE ASUPRA UNIVERSULUI I.1.Raționalitatea lumii și caracterul „deschis” al scientismului I.2.Științele incipiente și corelațiile empirice I.3.Nebuloasa pretențiilor cognitive umane I.4.Desprinderea unor științe din zona „religiosului”…

The End of Knowledge

5 nov. 2019

If philosophy is like a jungle, overcrowded with competing species, forming difficult and long winding paths, and with no guarantee that it will yield us any fruit, we may find…

Atei și credincioși, laolaltă în „norul necunoașterii”

3 nov. 2019

Cea mai la îndemână distincție care trasează limita dintre un ateu sau un agnostic, pe de o parte, și un credincios, de cealaltă parte, pare a fi aceea că, spre…

Știința și credința în perioada unui presant și (uneori) neresponsabil secol al XXI-lea

12 iun. 2019

Etapa contemporană a tehnoștiinței marchează cu putere contrastul cu proiectul logoteoretic exprimat prin știința antică (mai ales din Grecia). Ea este în opoziție și cu viziunea modernă a științei, impregnată…

„Spiritualitatea” mecanicizată. Omul ca mecanism determinist și „sensul” derulării vieții umane

6 apr. 2019

ORGOLIOASA DAR PROBLEMATICA ANTROPOLOGIE A LIBERULUI ARBITRU I.1. Antropologia liberului arbitru și elevarea omului mai presus de natural I.2. Amploarea subminării regularității cauzale. Cine ar deține liber arbitru? I.3.…

Lanțul tehnogenetic / Elena Petreșteanu

5 apr. 2019

În ultima epocă istorică se poate spune că are loc o dominație a tehnologiei. După ce ne-a ademenit cu mângâierea confortului și ne-a împlinit dorințele precum o zână bună,…

Paradoxul daimon-ului socratic

15 nov. 2018

Dintre locurile comune ale filosofiei există unul care, fără a fi motiv, problemă, temă sau orice altceva esențial discursului filosofic, a marcat istoria filosofiei dar, deopotrivă, nu a fost asumat,…

Eul între contrarii metafizice

14 nov. 2018

Subiect al unei conferințe la Facultatea de Filosofie din Galați, în primăvara lui 2017, face parte dintr-un studiu mai larg asupra Eului, publicat aici în limba română Introducere Termenii avuți…

Socrate și spiritul decadent al moralei în viziunea lui Friedrich Nietzsche

13 nov. 2018

Stilul literar nu face des casă bună cu filosofia. Istoria filosofiei este plină de poticneli stilistice, de fraze greoaie, de complicații ideatice. Ceea ce lipsește gândului liber al filosofului este…

„Banalizarea” umanului. Omul ca set de experiențe și menirea „religioasă” a unui set de experiențe

11 nov. 2018

Spiritualitatea personalistă tradițională și alternativa la aceasta Cel puțin în lumea occidentală, spiritualitatea tradițională a fost una de tip personalist, ce viza „salvarea” individului uman, ridicarea persoanei la o condiție…

O posibilă matematizare a fizicii, la Proclus / Elena Petreșteanu

11 nov. 2018

În modelul dialectic al lui Proclus, matematica are rolul de mediator între Nous și lumea fizică, același rol jucându-l imaginația, înțelegerea și sufletul. Obiectele matematicii, ca și științele,sunt dispuse analogic…

Iubirea și Frumusețea ca valori existențiale

10 iul. 2018

Miza evenimentului cultural este Frumosul şi Iubirea, valori umane pe care nici un concept nonconformist nu le poate devaloriza. Kant arăta că Frumosul este ceea ce place necondiţionat…

Un episod al modernizării în Principate

10 iul. 2018

Réfutation du traité d’Ocellus: de la nature de l’Univers (Viena 1787) …

Bizarul joc de-a „v-ați ascunselea” dintre Dumnezeu și lume și o alternativă la acest scenariu

10 iul. 2018

Omul este prins într-un enigmatic scenariu …

Integrarea contrariilor la Eliade și Jung. O analiză comparativă

25 mart. 2018

uniunea conflictelor în psihic poartă numele de „proces de individuaţie”, în urma căruia psihicul îşi „găseşte” centrul său „unificat” Scopul alchimistului este…

Wittgenstein și filosofia matematicii

23 mart. 2018

aşa-numita lectură standard sau fermă în care cititorul model e cel care acceptă un tip de iniţiere Filosoful însuşi descumpăneşte cititorul în ce priveşte…

Perspective pentru elaborarea unei spiritualități naturalist-imanentiste

23 mart. 2018

Religia/Spiritualitatea și căutarea unui sens supra-uman Ca experiență umană, spiritualitatea, religiozitatea are drept caracteristică comună tuturor formelor variate pe care le îmbrățișează tendința de a căuta un sens al…

Ființa umană ca serie de experiențe. Perspective non-substanțiale asupra condiției umane în budhismul Mahāyāna, Advaita Vedānta și teologia procesului

16 nov. 2017

Ontologizarea speculativă a experienței personale Prelucrând într-o manieră speculativ-filosofică cel mai primar instinct uman și anume cel al auto-conservării, al supraviețuirii, numeroase sisteme de gândire, mai ales cu tentă…

Notă despre unele influențele filosofice în gândirea lui Petre Țuțea

30 oct. 2017

Petre Țuțea nu s-a considerat filosof și n-a fost filosof nici prin formație, nici prin profesie și nici prin vocație. El s-a considerat un gânditor „teologal”, nici filosof, nici teolog,…

Un model soteriologic creștin-umanist, în teologia lui Fr. Schleiermacher. Mântuirea ca restaurare a deschiderii către universal a naturii umane

26 iun. 2017

Friedrich Schleiermacher (1768-1834), părintele teologiei creștine liberale, propune un sistem teologic naturalist, panenteist, în care realitatea ultimă nu mai este constituită din transcendență, ci din Întreg, din Totalitatea organică a…

Yoga şi substratul mistic prearian – o ipoteză a unui “savant yoghin”

23 iun. 2017

Rezumat Preocuparea lui Mircea Eliade față de tehnicile yoga – subiectul tezei sale de doctorat – nu este lipsită de unele finețuri teoretice, ce deseori scapă atenției exegeților istoricului român…

Viziunea biblică asupra frumuseţii

19 apr. 2017

Acest text este la origine un referat prezentat cu același titlu, în cadrul UNIVERSITĂȚII DUNĂREA DE JOS, FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE, MASTERAT ANUL I, SEMESTRUL I: FILOSOFIE ŞI SPIRITUALITATE RĂSĂRITEANĂ,…

Doctrinele Creaţiei şi Providenţei ca deghizări teologice ale ideii ordinii naturale, la Fr. Schleiermacher

17 mart. 2017

Sistemul teologic liberal elaborat de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) este caracterizat de o tendinţă de descindere către imanenţă, de a conferi imanenţei valenţele divin-spirituale pe care teologia tradiţională i le atribuia…

Ioan Pop Florantin – metafizician

7 mart. 2017

Ioan Pop Florantin este un nume foarte putin cunoscut astăzi. Poate studenții la litere, entuziaștii primei perioade junimiste să știe câte ceva despre scriitorul Pop Florantin, autor de poeme, epopei,…

Metoda fenomenologică în analiza experienţei estetice la Mikel Dufrenne sau neutralizarea irealului în real

7 mart. 2017

Dacă putem spune că filosofii germani au rol însemnat în constituirea teoriilor despre artă şi frumos într-o disciplină teoretică, filosofia artei căpătând astfel o autonomie, putem în aceeaşi măsură să…

Țuțea – de la omul istoric la omul etern

7 mart. 2017

Spirit intransigent, prin verticalitatea sa spirituală menținută într-una dintre cele mai negre perioade a istoriei noastre, filosoful român Petre Țuțea rămâne un punct de referință remarcabil pe harta culturii autohtone.…

Cercul absurdului la Lev Şestov şi limitele identităţii personale

6 nov. 2016

Dacă se poate vorbi în prezent despre o valorizare a filosofiilor marginale ca mărci ale unei noi ideologii, bazate pe dominaţia identităţilor multiple ori pe a celor de gen, cu…

Universal şi contextual-istoric în evolutia spiritual-culturală a postmodernității

5 nov. 2016

La baza mentalităților şi a proiectelor formativ-educaționale ale societății capitaliste din ultimele două secole domina dictonul „Timpul înseamnă bani”. Din această perspectivă globală se supraapreciau exercitarea tehnico-practică a rațiunii, realizările…

O perspectivă non-teistă asupra divinului în creştinismul post-iluminist. Teologia naturalist-panenteistă a lui Fr. Schleiermacher

4 nov. 2016

Friedrich Schleiermacher (1768-1834) este cel dintâi teolog care răspunde provocărilor perspectivei scientiste asupra lumii lansate de Iluminism şi, drept urmare, încearcă să reformuleze credinţa creştină în noul context ideologic. Rezultatul…

Absolutul în istorie. Istorie celestă şi istorie pământească. Berdiaev şi sensul istoriei

2 aug. 2016

Filosofia istoriei face dovadă, după Berdiaev, măreţelor victorii ale eternităţii asupra timpului şi pieritorului. Acolo unde se revelează divinitatea, interiorul devine exterior, misterul insondabil al Fiinţei se face Poveste, iar…

Scurt comentariu privind perspectiva curentă asupra semnificaţiilor limbajului şi cea pe care o prezintă Wittgenstein (Cercetări filosofice, 37-44)

4 iul. 2016

Problema semnificaţiei este centrală în semiotică, logică şi filosofia limbajului. Pentru toate cele trei domenii destinaţia limbajului este aceea de a semnifica. Ceea ce diferenţiază însă modul de abordare este…

Redacția

Înregistrare

Contact