„Reintegrarea contrariilor, coincidentia oppositorum, este cheia de boltă a sistemului lui Jung”, afirma Eliade, într-un dialog cu psihologul elveţian, publicat în volumul Briser le toit de la maison (1). Savantul român este convins că, pentru Jung, reintegrarea opoziţiilor a reprezentat principala preocupare. Se poate afirma chiar că psihanalistul elvețian este singurul gânditor modern care construieşte…
(fragment din volumul Wittgenstein – prolegomene pentru o filosofie a matematicii, apărut la editura Eikon, București, 2017) Wittgenstein a fost sensibil la problemele filosofiei dintotdeauna pe care le-a sublimat prin personalitatea sa puternică și a încercat să ni le prezinte sub forma unor înlănțuiri de evidențe. Judecăţile sale, aparent tributare inspirației de moment, de fapt…
Religia/Spiritualitatea și căutarea unui sens supra-uman Ca experiență umană, spiritualitatea, religiozitatea are drept caracteristică comună tuturor formelor variate pe care le îmbrățișează tendința de a căuta un sens al vieții superior umanului, fie că acesta este de găsit în racordarea omului la un plan transcendent sau „celest” fie că însemnătatea supra-umană este obținută prin…
Ontologizarea speculativă a experienței personale Prelucrând într-o manieră speculativ-filosofică cel mai primar instinct uman și anume cel al auto-conservării, al supraviețuirii, numeroase sisteme de gândire, mai ales cu tentă religioasă, au „ontologizat” persoana umană, considerând-o drept o „substanță” aparte, ce se individualizează într-o manieră categorică la nivelul vast al Universului. O chestiune biologic-comportamentală și…
Petre Țuțea nu s-a considerat filosof și n-a fost filosof nici prin formație, nici prin profesie și nici prin vocație. El s-a considerat un gânditor „teologal”, nici filosof, nici teolog, un gânditor care se mișcă cu sculele sale în orizontul dogmelor creștine. Aceste scule, însă, erau economice, sociologice, juridice și filosofice. Kant a afirmat că…
Friedrich Schleiermacher (1768-1834), părintele teologiei creștine liberale, propune un sistem teologic naturalist, panenteist, în care realitatea ultimă nu mai este constituită din transcendență, ci din Întreg, din Totalitatea organică a Universului, la care orice entitate finită este racordată. Spiritualitatea reprezintă tocmai acea experiență umană în care individul simte, trăiește dependența sa absolută față de Totalitate….
Rezumat Preocuparea lui Mircea Eliade față de tehnicile yoga – subiectul tezei sale de doctorat – nu este lipsită de unele finețuri teoretice, ce deseori scapă atenției exegeților istoricului român al religiilor. În afară de un mic grup de specialiști (medicul Jean Filliozat, indianistul Giuseppe Tucci sau istoricul religiilor Raffaele Petazzoni), contribuțiile teoretice și istorice…
Sistemul teologic liberal elaborat de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) este caracterizat de o tendinţă de descindere către imanenţă, de a conferi imanenţei valenţele divin-spirituale pe care teologia tradiţională i le atribuia Dumnezeului transcendent. Divinitatea devine Universul ca organism unitar; această perspectivă a necesitat reinterpretarea multor teme teologice, ţinându-se cont de noua accepţiune a „divinităţii”. Creaţia…
Ioan Pop Florantin este un nume foarte putin cunoscut astăzi. Poate studenții la litere, entuziaștii primei perioade junimiste să știe câte ceva despre scriitorul Pop Florantin, autor de poeme, epopei, nuvele, romane, piese de teatru. Studenții de la filosofie, în orice caz, nu îl cunosc însă pe Pop Florantin filosoful. Cu toate acestea, I. P….
Dacă putem spune că filosofii germani au rol însemnat în constituirea teoriilor despre artă şi frumos într-o disciplină teoretică, filosofia artei căpătând astfel o autonomie, putem în aceeaşi măsură să afirmăm că zona de graniţă între estetică şi filosofia artei, cea a Poeticilor, a prins consistenţă în filosofia franceză a secolului XX. Remarcăm o trecere de la…
Spirit intransigent, prin verticalitatea sa spirituală menținută într-una dintre cele mai negre perioade a istoriei noastre, filosoful român Petre Țuțea rămâne un punct de referință remarcabil pe harta culturii autohtone. Îmbrăcat în armura unei conștiințe naționale solide, Petre Țuțea se autodefinea, fără ascunzișuri, chiar și în prezența prigonitorilor săi, român, naționalist, creștin, ortodox și… militarist. Axiologia…
Acest text este la origine un referat prezentat cu același titlu, în cadrul UNIVERSITĂȚII DUNĂREA DE JOS, FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE, MASTERAT ANUL I, SEMESTRUL I: FILOSOFIE ŞI SPIRITUALITATE RĂSĂRITEANĂ, sub îndrumarea prof. univ. dr. Mihai NISTOR, în ianuarie 2007. RECEPTAREA FRUMOSULUI CA FIINŢĂ De la textul Facerii şi pînă la Epistolele Apostolului Pavel,…