1. ARGO
  2. Filosofie

Consciousness as Ātman

Consciousness is defined in two ways. Primarily, the word can be used synonymously with the mind, as evidenced by the neuroscientist Sam Harris when he writes, “Psychedelics are a uniquely…

Coincidentia oppositorum în lucrările lui Mircea Eliade

Aşa cum am scris detaliat în lucrarea Mircea Eliade și misterul totalității[1], coincidentia oppositorum este simbolul central al gândirii savantului român, profesor de istoria religiilor, cel care a reprezentat și…

Cioran – clipa 111

În anul tocmai trecut, unele reviste s-au motivat cu cei 110 ani de la naşterea lui Cioran, probabil că există şcoli sau instituţii de cultură care îi poartă numele, nu…

Despre libertatea cinică

Pentru găsi un discurs despre libertate, în cadrul curentului cinic, trebuie să urcăm până în epoca Romei imperiale, atunci când cinismul renaște ca un curent în sânul stoicismului. Găsim unele…

Consonantism vs. Sexualism

Psihologia consonantistă (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,1982, traducere din limba franceză de Paul Iacob), apare la Lugoj în 1938-1939, în două volume, difuzată la Paris). Mi-a fost carte de căpătâi în…

Pentru cine a creat Dumnezeu lumea?

La teologii medievali Ioan Petru Culianu crede că principiul antropic poate primi trei variante. Conform celei dintâi, lumea a fost creată pentru om şi omul pentru lume (e varianta biblică, acceptată şi de conciliul…

Un personaj filosofic de viitor: Idiotul

În Qu’est-ce que la philosophie? (Paris: Éditios de Minuit, 1991, pp. 60-70), Gilles Deleuze şi Félix Guattari caracterizează personajul conceptual în chipul următor. El este o invenţie a filosofului, un individ…

FilosofiX

Dacă ai o idee fixă, nu înseamnă că ești filosof. Chiar dacă ai ideea fixă de a fi filosof. Nici invers, nu e musai ca orice filosof să aibă o…

Vătraiul lui Wittgenstein – reverie filosofică

Se spune că Wittgenstein l-a amenințat pe Karl Popper cu vătraiul, atunci când cel din urmă expunea de la catedră concepția sa vizavi de „relație”. Parcă văd scena. Un amfiteatru…

Fețele marxiste ale Noii Stângi

Recent, un intelectual român, cercetător și autor de cărți, se întreba dacă într-adevăr există o definiție circumscrisă termenului de „neo-marxism”, iar dacă există, cui i se aplică și care îi…

Reflecţii socio-istorice despre adevăr şi ştiinţă

(într-un orizont cognitiv moderat-optimist) Chiar dacă poate fi nu doar foarte dificil, ci quasiimposibil să stabilim că o propoziţie este adevărată (fie, ca exemplu, propoziţia: Omul are/sau nu strămoşi în…

Întemeierea umanistă a religiei, la Fr. Schleiermacher

1. Naturalizarea religiei 2. Tendinţele naturale către individualizare şi către reintegrare în universal 3. Pietatea ca experienţă a dependenţei absolute faţă de totalitate 4. Umanismul ca religie fundamentală 5. Responsabilitatea…

Metafora şi gândirea ştiinţifică înnoitoare

Dimensiunea metaforică în comunicarea interumană (dimensiune ce scapă, de regulă, computerului – translator dintr-o limbă în alta) se constituie ca o primăvară a limbajului, nu numai în beletristică, ci şi…

Restaurarea valorilor în momentele critice ale existenței

Spre finele secolului al XIX-lea, prinde contur o disciplină filosofică orientată către studiul sistematic al valorilor, mai ales prin contribuțiile neokantienilor Școlii de la Baden, sub denumirea generică de axiologie,…

The End of Knowledge

If philosophy is like a jungle, overcrowded with competing species, forming difficult and long winding paths, and with no guarantee that it will yield us any fruit, we may find…

Lanțul tehnogenetic / Elena Petreșteanu

  În ultima epocă istorică se poate spune că are loc o dominație a tehnologiei. După ce ne-a ademenit cu mângâierea confortului și ne-a împlinit dorințele precum o zână bună,…

Paradoxul daimon-ului socratic

Dintre locurile comune ale filosofiei există unul care, fără a fi motiv, problemă, temă sau orice altceva esențial discursului filosofic, a marcat istoria filosofiei dar, deopotrivă, nu a fost asumat,…

Eul între contrarii metafizice

Subiect al unei conferințe la Facultatea de Filosofie din Galați, în primăvara lui 2017, face parte dintr-un studiu mai larg asupra Eului, publicat aici în limba română   Introducere Termenii avuți…

Iubirea și Frumusețea ca valori existențiale

Miza evenimentului cultural este Frumosul şi Iubirea, valori umane pe care nici un concept nonconformist nu le poate devaloriza.     Kant arăta că Frumosul este ceea ce place necondiţionat…

Wittgenstein și filosofia matematicii

      aşa-numita lectură standard sau fermă în care cititorul model e cel care acceptă un tip de iniţiere       Filosoful însuşi descumpăneşte cititorul în ce priveşte…

Viziunea biblică asupra frumuseţii

Acest text este la origine un referat prezentat cu același titlu, în cadrul UNIVERSITĂȚII DUNĂREA DE JOS, FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE, MASTERAT ANUL I, SEMESTRUL I: FILOSOFIE ŞI SPIRITUALITATE RĂSĂRITEANĂ,…

Ioan Pop Florantin – metafizician

Ioan Pop Florantin este un nume foarte putin cunoscut astăzi. Poate studenții la litere, entuziaștii primei perioade junimiste să știe câte ceva despre scriitorul Pop Florantin, autor de poeme, epopei,…

Țuțea – de la omul istoric la omul etern

 Spirit intransigent, prin verticalitatea sa spirituală menținută într-una dintre cele mai negre perioade a istoriei noastre, filosoful român Petre Țuțea rămâne un punct de referință remarcabil pe harta culturii autohtone.…
Meniu
Sari la conținut