Pentru dragoste, libertate și distrugere – anarhia
(Din volumul în curs de apariție „poet făptuitor”)
Pentru Monica
demult plănuiesc, demult
am cele mai bune vești, niciodată transmise la televizor, internet sau radio
din generozitate și dragoste pentru voi, am cele mai faine vești
transmise în acest oraș abandonat vreodată
am vești pentru voi, am planuri demult pritocite
care ne vor smulge din lâncezeală și mediocritate, am planuri
desenate pe foi de țigară, petale și frunze
din cea mai dezinteresată dragoste pentru voi am planuri,
vă iubesc cu fidelitate de câine, preșul vostru mi-e așternut de taină
mă jur să nu mă mai ascund, să nu mai
la noapte voi da foc orașului, vă iubesc într-atât de mult
voi elibera sufletele voastre
prinse-n relații adictive, de la pierzător la pierzător
la noapte voi ridica peste clădiri cea mai puternică portavoce auzită vreodată
și voi recita un tandru imn anarhist, veți auzi
versuri simple, metafore de cleștar, veți auzi
vă voi chema pe strada principală
goi și frumoși vă voi chema
fără prejudecăți și fără haine vă voi chema
plini de obsesii vă voi chema,
obsesii de dragoste, de libertate și de distrugere, așa vă voi chema
cu flăcări în loc de ochi și de sex, cu flăcări în piept și în voci, vom mărșălui de neoprit
la noapte voi elibera sufletele voastre
încătușate în familii care vă repudiază, în prietenii care vă ponegresc,
în apartamente ca niște cavouri insipide
la noapte vă voi invita să schimbați în viață umbra pe care o trăiți
o viață scăldată-n lumina strălucitoarelor torțe
ale dragostei, ale libertății, ale distrugerii, așa vă voi invita
am pentru voi un mesaj de eliberare
să-l murmurăm pe buze, să îl strigăm apoi
până ce întunecatul oraș, luminat de flăcările noastre, exaltat de murmurele noastre
se va trezi la prima lui viață
la noapte vă invit să aducem veselie în toate sufletele triste,
libertate în toate sufletele înlănțuite,
să desenăm cu spray-uri de graffiti cel mai sincer surâs imaginat pe porțile orașului
să râdem, să ne distrăm, să ne iubim
în timp ce flăcările noastre vor lumina cerul ca un prosop jilav, gri
incendiul ăsta vine din inimile noastre
toți vor afla acum ce imn închinat vieții
am compus în pușcăriile fără gratii, îl vom intona
în timp ce mărșăluim goi, animale perfecte, uluitoare,
cu flăcări în priviri și adevăr în cuvinte
va fi cea mai frumoasă noapte din viețile noastre, asta vă propun, asta
cea mai vie viață, asta va fi
vom anima totul, vom umple de energii bateriile aruncate,
va colcăi de viață nouă gunoiul din marginea orașului,
vom umple cele mai rufoasele vieți de adrenalină
ceva notabil de povestit în sfârșit
dacă iubiți viața îmi veți fi aproape,
cu flăcări în mâini, goi, cu grenade în suflet
neprihăniți și pregătiți de cel mai frumos gest făcut vreodată
ceea ce iubești trebuie să eliberezi, să distrugi
viața e o distrugere în fiecare zi,
doar focul
purifică orgoliile toate
idealul de frumusețe e firul de iarbă mijit din cenușă
abia atunci te bucuri pentru prima dată în viață
dați foc, iubiților, dați foc la tot ceea ce întâlniți, dați foc cu încredere și speranță
vor renaște purificate a doua zi,
dați foc dezinvolți, avem
suficientă imaginație să le reconstruim pe toate
nu există nou fără să negi ceea ce a fost înainte,
dați foc, faceți posibil
puneți sacoșe de plastic pe toate monumentele,
catran pe operele de artă,
aruncați fluvii de deșeuri în muzee,
să reconstruim de la zero, se poate
să umplem de vitalitate această lume sastisită,
goi și frumoși sub soarele torță al dragostei, al libertății și al distrugerii universale
nu-mi mulțumiți, vă rog, vă implor, nu-mi mulțumiți,
doar am dat glas celor mai ascunse gânduri ale voastre
altminteri nici măcar o foaie de hârtie n-aș incendia
am ascultat pașii și umbrele voastre, am ascultat
gurile care nu se văd, am ascultat, cu un pahar de plastic întors la ureche,
dorința tainică din sufletele voastre am ascultat
m-a copleșit, m-a-ntors, m-a uluit
dragostea voastră de viață nouă,
vă propun libertatea
distrugerea e doar un biet instrument achiziționat din magazinul de antichități,
e-o monedă tocită, disc vechi, ruginit, cu marginile franjuri
să deschidem cupele flăcărilor, să iluminăm orașul
să celebrăm o nouă viață, iată
ies pe ușă cu o brichetă în mâini și cu o portavoce dată la maxim,
vă invit să mă urmați
cu dragoste pe ochi, cu iubire de libertate în suflet
să celebrăm fertilitatea, să celebrăm
semințele care renasc din cenușă, să celebrăm
o nouă șansă care ni se oferă, o nouă lume, o
nimic să nu mai stea în picioare, nimic
doar noi, goi și frumoși, doar noi
mărșăluind și iubindu-ne dezinhibați printre ruine
doar noi
liberi și purificați, cu dragoste în ochi și miere în cuvinte
e ipocrit cine
n-a avut niciodată fantezia asta
cine