Gustave Le Bonbon over the Balkans
și vocalize pentru echipa de fotbal a țării respective

măgarul sau alt animal pe cale de apariție
apăsa repetat copita pe un cerc alb/

mocirlă ar fi putut să fie văzută întinderea bătătorită/
dar un măgar alb avea ceva fantastic în întinderea dată/
ca să facă o poveste cuvintele consumau cât să fie imagine/
e pe cale să apară într-o pădure ceea ce se vede/
ai încredere și mâncă jar prietene/ ai avea încredere în tramvaiul
perforat cu reclame de acupunctură și salam barosan în geamul
peste geamul în care zumzetul e liniștit cu pastile/

nu ruginesc roțile când vor călătorii/ nici călătorii când vor conductorii/
așa e la țară ca într-un abator cutie de chibrituri/ temperament zdrobitor/

în detrimentul lui cutare sau a lui cutare/
libertate pentru suporteri/ dacă accentuez lipsa sau o trăire cunoscută
nu mai pot avea pretenția că sunt liber/ când am hotărât că știu totul
ca să mă contrazic/ munții hercinici au devenit dealuri/
pentru asta avem manuale și reguli/ să te cațeri nu are nici o legătură/
oricum suntem pierduți în fosta yugoslavie/ băi chelosule spuse omul spân/
și apoi jigniri și faze care nu pot fi înțelese de suporteri/

&&&

libertatea de mișcare într-un oraș pe care am insistat să-l (de)colorez
așa cum am crezut că faci și tu

am căutat să mă plimb în grădina publică și m-am suit într-o trotinetă
cu gândul că aș putea ajunge în viteză la rulota de înghețată
în care sunt adunate fericite lingouri de guturai
și asta pentru că iubeam degetele ei căutând o scurtătură spre fericire
în timp ce fredonam your so vain
iar în difuzoarele înclinate cânta evident altceva
am pus o frână bruscă care mi-a dat un sens în scrâșnetul cojilor de semințe
acum nu mă mai împotriveam dispariției pisicilor și câinilor din parcuri
am făcut deja ceva care să atragă atenția copiilor care jucau jocuri asemănătoare
și chiar părinților care cultivau minciuni seducătoare
pentru o nouă recreație am pus o frână bruscă și nemiloasă
unde să mă duc atât de grăbit când nu-mi e poftă de mâncare
și oare de ce ajungem să ne plângem și nu recunoaștem
felul prea leneș și prea neatent de a ne încărca cu locuri comune
așa cum am luat doar o parte din tine
partea care îmi convenea ca să ajung pe scurtătură la mine acasă
acolo unde un întreg bloc știe că atingerile care au căutare
sunt sugerate treptat prin rabatarea geamurilor
apoi prin lăsarea lor nespălate mult timp și de ce nu
printr-o modalitate elegantă de a subția fumul care părăsește centrala

&&&

rubrica de manifestări recomandate

timpul a crescut între noi ca un zid pe care dușmanul strigă/ e bine/ __________________tonel/

ca un zid sunt toate culorile/ și aerul cald care face valuri la dunăre
se lungește pe el/ și spune cum spune toată lumea/
e atât de bine e atât de frumos/ aburul se curbează luminat/
ne lipim așa fir de nisip lângă fir de nisip/ un ceas care-ți ia mințile
desenează în pași de vals asfințirile/
blana vulpii una din ancore/ momeală pentru scurgere doar mă știi prea bine/
tu te transformi în pisică și fugi într-un colț și apoi sub un pet legănat/
te ascunzi ca o minge perfectă în potrivite cotloane și linii/
doamne ce dulce este viața/
o găleată de tablă în care mâini și poimâini respiră/
fețe și prefețe dorm grăsuțe și împăcate/ un ceainic ultramodern șuieră rece
ca în vechime/ nu mă duc să mă culc/ stau treaz când este așa de minunat/
oasele scârțâie imitând un copac sau o pădure de lei nepăsători/
până în degetul tău mic dau să strivesc tastele/ o păpădie nu îmi ajunge/
cum să-mi ajungă/ vreau miliarde/ și nici atunci nu-mi ajunge/
fac baloane din fire de păr și de carne/ lent umflate/ dau din dinți/
e atât de frumos/ e atât despre tine/
mă încolăcesc pe descusute trupuri/ câte să fie/
le zic la toate cum se aude adică pământ/ deci la toate le zic cum vrei doamne/
nu suspectez nimic care nu ține/ sânii tăi îi împing ușor
ca și cum aș face la dreapta/ un avion se ține bleg și ursuz după mine/
când nu are voie să bată vântul vom coborî ca apele pe uscat/
hai că ne ține/ am în portbagaj multe pungi un capac de wc/
se comportă cum li se cere ca niște uriașe și atente șine/
e așa de frumos/ e așa de bine/
nu umblu cu căcaturi ascuțite prin care să te conving să facem agricultură/
nu cred decât în tine/ e despre tine/ cum să-ți zic că nu-mi pasă/
sânii pe care i-am lăudat sunt perfecți și tare mă bucur că îi poate lua or’cine/
și-n somn îmi revin aceleași silabe/ e bine/ căci este să fie despre tine/
să treci prin ploaie cu capul gol și umbrela închisă/ cel mai frumos wallpaper e acolo/
doamne cât ne bucurăm când răcim/ cât ne bucură să avem zilele numărate/
e așa de frumos/ e așa de cum nu se poate mai bine/ e în sfârșit
ecusonul firesc în care buricul tău se transformă în somnoroase șireturi/
e peste fire/ e ca o știre/ o emoție/ o amplitudine ritmată subțire/

&&&

95 vizualizări
Articolul anterior
Poeme muzicale
Articolul următor
Ploaie de seară

De același autor:

Te-ar mai putea interesa și alte articole:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Sari la conținut