Ploaie de seară

Print Friendly, PDF & Email

Audiopoeme de Adrian Lăzărescu în lectura lui Gabriel Gherbăluță la postul de radio Vocativ în seara zilei de 22 iunie, în cadrul emisiunii „Cărți de la prieteni”.

 

 

Ploaia de seară

nu-mi cere să-ți număr picăturile de ploaie
căzute – dincolo de pleoapa
ce-o închizi seară de seară,
pe caldarâmul plin cu pași străini și lași,
lăsați la voia întâmplării.
nici nu cred c-aș avea răbdare..
amintește-ți că, la urma urmei,
între genunchi și cădere
e doar o idee.. acel sentiment
care te calcă pe suflet – indiferent
cât de rar ți-aș spune că te iubesc,
însă – cu siguranță – neavând altceva de făcut,
în această viață ploioasă și umedă
cam mereu, pe înserate..


Fără scăpare

spre dimineață,
când felinarele se sting
pe bulevardele largi
după încă o noapte în zadar,
nu se mai aude nimic..
nici măcar
sufletele noastre pulsând
de altfel – tot mai haotic prin inimi,
fără nicio scăpare..


Târziu în noapte…

… cotrobăi prin sertare
galbenul câtorva scrisori rupte,
de pe vremea când o iubeam pe Lolita,
din colțul buzelor, sângeriu, aproape până în seară,
când nu se mai simțea aproape nimic.
am uitat unde mi-am pus cheile de la casă
și cred că o să râmân până dimineață..
mai bine, ia-mă în brațe!
nici la descarcerare
nu mai râspunde nimeni
la ora asta.

Prezență-absență

Articolul anterior
Nu ruginesc roțile când vor călătorii
Articolul următor
Să fii agățat în copacul de zahăr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Meniu
Sari la conținut