Iarna nu este moment de odihnă pentru o mare parte din locuitorii oraşului Nisa, de pe celebra Coastă de Azur franceză. Ei îşi aduna forţele în pregătirea unui eveniment ce are loc în perioada februarie, moment care coincide cu o primăvară timpurie mediteraneană, dezlănţuire comună cu carnavalul local. Inițial, o sărbătoare păgână, „Carne levare, levamen”, („înlătură carnea” – etimologia cuvântului „carnaval”) are loc înainte de perioada Postului Mare, în zilele „grase” (Mardi-gras). Este ultima petrecere dinaintea unei perioade de abstinență, ceea ce justifică deci toate excesele şi exuberanţa. În perioada Belle-Epoque, Carnavalul de la Nisa a atins apogeul: atunci a fost cel mai mare carnaval din lume.
Cu o zi înainte de carnaval are loc “Les Batailles des fleurs”, o idee lansată de Alphonse Karr, scriitor francez de origine germană, pasionat de flori și rezident al Nisei, care și-a dorit un spectacol în care oamenii să poată arunca cu buchete parfumate. În 1876, Andriot Saëtone a creat prima bătălie a florilor pe Promenade des Anglais.
Participanţii sunt introduşi într-un univers de vise și fantasmagorie, cultura evenimentului fiind însuşită prin motivele şi simbolurilor sale, impregntă în tradiţii vechi dar şi moderne. Iniţiativa originară, de la sfârşitul secolului XIX, prezidată de Contele Caravadossi de Aspremont şi care reunea notabilităţile orașului Nisa, bancheri, aristocrați, și nobili străini bogați, englezi, germani, ruși, elvețieni, polonezi, avea ca scop să „readucă Nisei strălucirea de odinioară”.
„Carnavalina”, febra sau virusul evenimentului este întreţinută de bogăţia şi culoarea oferită de o paradă cu oameni frumoşi, dansatori, artişti stradali şi care alegorice, unele foarte sofisticate artistic şi tehnic. Modelele superbe, somptuos machiate și îmbrăcate în costume strălucitoare din pene, paiete și strasuri, aruncă publicului buchete de flori. Formațiuni muzicale franceze și străine se alătură paradei și creează atmosfera sonoră. Decorul se realizează manual, folosind petale de mii de flori, lipite una câte una, în noaptea și dimineața premergătoare fiecărei „bătălii”.
Garoafe, trandafiri, gladiole, gerbere, mimoze, dalii, liliac… sunt aşezate cu grijă în recipiente speciale, care păstrează florile proaspete. Pe un plutitor, sunt așezate 60 până la 70 de perne de spumă, susținând 60 până la 65 de flori și frunziș, adică 3600, până la peste 4000 de tulpini. Pentru a împodobi un car se folosesc 80 până la 100 buchete de garoafe, a câte 50 de flori fiecare sau aproximativ 5000 de flori.
Acest eveniment evidențiază marea diversitate florală specifică regiuni, deoarece 80% din florile folosite sunt produse local. Florarii preiau spațiul halelor Spada cu 72 de ore înainte de fiecare eveniment: în total, 250.000 de tulpini de flori și 21 de tone de mimoze. Costumele artiştilor sunt create într-un atelier special dedicat bătăliei florilor şi carnavalului, de către designeri din lumea divertismentului care inovează cu țesături și materiale originale, dând frâu liber imaginației. Parada florilor este organizată în 5 bătălii, armatele pedestre fiind susţinute de minim cincisprezece care alegorice supervizate artistic de profesionişti.
Deşi încă se numeşte tradiţional „bătălia florilor”, acest eveniment al primăverii în iarnă, a abrogat bătaia propriu-zisă dintre spectatori, aceasta devenind finalul apoteotic al paradei, în care 100.000 de flori sunt aruncate către public, o plutire sublimă şi pasională. Impresionantă este şi grija organizatorilor pentru persoanele cu dizabilităţi care au un loc special de vizionare chiar în primul rănd, la marginea celebrei Promenade des Anglais, locul defilării.
