Mi-l închipui pe Eminescu… / Iulian Grigoriu

      … precum o instituţie ce ar putea fi asemuită cu o clădire care începe de pe strada mea, cu o faţadă frumos sculptată, cu etaje, canaturi, holuri, camere şi anticamere deschise, dar sombre, pline de o aşteptare misterioasă şi majestuoasă împlinire. Ea ar avea printre mobile, biblioteci grele şi relicve sacre, miraculoase…
Meniu