Noua antropologie a vizualului la Gilles Deleuze. Gândirea-cinema și limbajul filmului / Bogdan George Silion

Fritz Lang, Metropolis (1927)   Cinematograful este o nouă practică a imaginilor și semnelor, a cărei teorie ca practică conceptuală trebuie s-o facă filosofia. (Gilles Deleuze, Cinema II-Imaginea-timp, p. 364). Gândirea despre film se poate constitui într-o propedeutică pentru o antropologie a vizualului. Imaginea-mișcare, imaginea-statică, imaginea-concept și imaginea-idee sunt unitățile de analiză ale acestui domeniu.…

Cuarci şi funii de aur. Despre Ordinea timpului, de Carlo Rovelli / Doru Căstăian

Deşi citisem popularele prelegeri despre fizică ale lui Carlo Rovelli, abia citind Ordinea timpului  am avut revelaţia incredibilului talent de popularizator al fizicianului italian care este, trebuie s-o spun limpede, absolut impresionant. Nu avem înainte pur şi simplu o carte despre timp, ci o lucrare mai degrabă umanistă care indică în direcţia întregii complexităţi a…

Timpul și relativitatea / Constantin D. Florea

Omenirea s-a confruntat dintotdeauna cu problemele legate de timp, de durată, de succesiune sau simultaneitate a evenimentelor, dar, în afară de definiția operativă a lui Newton, nici până în prezent, filosofii și oamenii de știință nu au reușit să se pună de acord în privința proprietăților acestei dimensiuni care ne însoțește existența de la naștere…

Absolutul în istorie. Istorie celestă şi istorie pământească. Berdiaev şi sensul istoriei / Cristian Florea

Filosofia istoriei face dovadă, după Berdiaev, măreţelor victorii ale eternităţii asupra timpului şi pieritorului. Acolo unde se revelează divinitatea, interiorul devine exterior, misterul insondabil al Fiinţei se face Poveste, iar roata timpului se pune în mişcare. “Viaţa divină”, într-un sens, este istorie – istorie celestă. Numai monismul gândeşte divinitatea ca absolut nemişcată. Istoria începe în…
Meniu